Robert F. Kennedy

Tehnocrații din guverne, oligarhii miliardari, Big Pharma¹, Big Data², Big Media³, baronii tâlhari dispuși să ofere finanțări uriașe, precum și complexul militaro-industrial al serviciilor secrete pur și simplu iubesc pandemiile, din aceleași motive pentru care iubesc și războaiele și atacurile teroriste. Crizele catastrofale creează oportunități convenabile atât pentru mărirea puterii de influență, cât și a bogăției deținute. Într-o carte cu un impact foarte mare intitulată The Shock Doctrine: The Rise of Disaster Capitalism (Doctrina șocului – nașterea capitalismului dezastrelor), Naomi Klein prezintă modul în care demagogii autoritari, marile corporații și plutocrații extrem de bogați se folosesc de tulburările la nivel de mase pentru a transfera bogățiile către clasa superioară, pentru a distruge clasa de mijloc, pentru a aboli drepturile civile, pentru a privatiza patrimoniul comun și pentru a extinde formele de control autoritarist.

Ca un adevărat membru al acestui grup, fostul șef al Statului Major al Casei Albe, Rahm Emmanuel, este cunoscut datorită avertismentului său dat cu privire la structurile învestite cu putere, care nu trebuie „să lase niciodată o criză serioasă să fie risipită în van”. Însă această strategie destul de uzată – și anume utilizarea crizelor pentru a amplifica teroarea publică, ce deschide calea către puterea dictatorială – a servit, de-a lungul mileniilor, drept strategie centrală a sistemelor totalitariste.

Metodologia este, în fapt, stereotipă, după cum a explicat și comandantul Luftwaffe de sub conducerea lui Hitler, Hermann Göring, în timpul proceselor de la Nürnberg pentru crimele de război: „Este întotdeauna ceva destul de simplu să convingi oamenii să se conformeze, fie că este vorba despre o democrație, o dictatură fascistă, un parlament sau o dictatură comunistă. Cu sau fără argumente, oamenii pot fi întotdeauna făcuți să dea ascultare liderilor. Este ceva ușor. Tot ce trebuie să faci este să le spui că sunt atacați, și apoi să îi denunți pe pacifiști pentru lipsa lor de patriotism și pentru faptul că expun țara la un pericol și mai mare. Funcționează la fel în orice țară.”

Pentru a justifica autoritarismul criminal al celui de-al Treilea Reich, naziștii au scos în evidență amenințările venite din partea evreilor și a rromilor. Pentru a justifica jurămintele de loialitate și listele negre, senatorul Joseph McCarthy, un alt demagog dictatorial, dimpreună cu comisia HUAC⁴ au avertizat cu privire la infiltrarea comunistă din Departamentul de Stat al SUA și din industria cinematografică. Pentru a-și lansa „lungul război” împotriva terorismului neorganizat și pentru a modifica Legea Patriot, care aveau să ducă la punerea bazelor statului modern axat pe supraveghere, Dick Cheney s-a folosit de Atacul din 11 septembrie. Iar acum, cartelul medical și complicii săi miliardari din domeniul Big Tech au invocat cel mai puternic, cel mai înfricoșător și cel mai de durată dușman al tuturor – microbul.

Și cine îi poate învinovăți? Mărirea bogăției și a puterii oligarhiei nu sunt, în general, o motivație prea convingătoare pentru impunerea populismului. Este foarte puțin probabil ca cetățenii, care erau obișnuiți să voteze pentru guvernele lor, să sprijine politicile ce îi fac pe bogați și mai bogați, care cresc controlul politic și social din partea marilor corporații, distrug democrația și reduc drepturile civile. Prin urmare, demagogii trebuie să facă din frică o armă, astfel încât să aibă o justificare atunci când cer supunere oarbă sau când doresc să câștige consimțământul public pentru distrugerea drepturilor civile și economice.

Bineînțeles că prima victimă trebuie să fie întotdeauna libertatea de exprimare. După ce au stârnit suficient de multă panică împotriva gogoriței actuale, baronii tâlhari trebuie să reducă la tăcere protestele împotriva tentativelor lor de preluare a puterii și de acaparare a unor bogății din ce în ce mai mari.

Atunci când a inclus libertatea de exprimare în Primul Amendament din Constituție, James Madison a argumentat că toate celelalte libertăți depind de acest drept. Orice guvern care își poate ascunde răutatea are apoi autorizația de a comite atrocități.

De îndată ce reușesc să pună mâna pe pârghiile autorității, tiranii impun cenzura orwelliană și încep să prostească și să tragă pe sfoară dizidenții. Dar la modul esențial, ei caută să elimine toate formele de gândire creativă și de autoexprimare. Ei ard cărțile, distrug arta, ucid scriitorii, poeții și intelectualii, interzic reuniunile și, la apogeul răului, forțează minoritățile oprimate să poarte măști, care să distrugă complet orice sentiment al apartenenței la comunități sau al solidarității, astfel încât să prevină comunicarea nonverbală, elocventă, subtilă, pentru care Dumnezeu și evoluția au înzestrat oamenii cu 42 de mușchi faciali. Cele mai sălbatice teocrații din Orientul Mijlociu au impus acoperirea feței femeilor, al căror statut juridic – nu întâmplător – este identic cu cel al bunurilor mobile.

Fluxul liber de informații și autoexprimarea sunt aidoma oxigenului și luminii soarelui pentru democrația reprezentativă, care funcționează cel mai bine atunci când politicile sunt călite din nou și din nou în creuzetul dezbaterii publice. Este axiomatic faptul că, fără libera exprimare, democrația este treptat distrusă.

Prin urmare, cele mai emblematice și mai venerate monumente ale democrației includ Agora din Atena⁵ și Colțul Vorbitorilor (Speakers' Corner)⁶ din Hyde Park. Nu putem decât să simțim un sentiment de euforie cu privire la nobilul nostru experiment de autoguvernare, atunci când suntem martorii dezbaterilor zgomotoase și lipsite de respect din Camera Comunelor, sau când îl vedem pe Jimmy Stewart în scena obstrucționistului din filmul Domnul Smith merge la Washington (Mr. Smith Goes to Washington) – un omagiu adus inseparabilei legături dintre dezbatere și democrație.

Pentru a-și consolida și întări puterea, dictaturile urmăresc să înlocuiască acele ingrediente vitale ale autoguvernării – dezbaterea, exprimarea de sine, părerile diferite și scepticismul – cu sisteme conformiste autoritare rigide, care funcționează ca surogate laice pentru religie. Aceste „ortodoxii” acționează în direcția abolirii gândirii critice și a înregimentării populațiilor într-o stare de ascultare oarbă, necondiționată față de autoritățile care nu merită aceasta.

În loc să citeze studii științifice pentru a justifica impunerea obligatorie a măștilor, a carantinării în masă și a vaccinurilor, conducătorii noștri medicali citează organizații precum OMS (Organizația Mondială a Sănătății – World Health Organization), CDC (Centers for Disease Control and Prevention – Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor), FDA (Food and Drug Administration – Administrația pentru Alimente și Medicamente) și NIH (National Institutes of Health – Institutul Național pentru Sănătate) – agenții lipsite de capacitate decizională, care sunt doar niște marionete pentru industriile pe care le reglementează. Multe investigații federale și internaționale au documentat complicatele conexiuni financiare dintre aceste instituții și companiile farmaceutice, și care au făcut din aceste organe de reglementare adevărate haznale ale corupției.

Iatrarhia – cu alte cuvinte, guvernarea realizată de către medici – este un termen mai puțin cunoscut, poate și din cauza faptului că experimentele istorice ale acesteia au fost catastrofale. Profesia medicală nu s-a dovedit a fi un apărător energic al instituțiilor democratice sau al drepturilor civile. Practic, fiecare medic din Germania a avut roluri principale în proiectul celui de al Treilea Reich de eliminare a persoanelor debile mintal, a homosexualilor, a persoanelor cu handicap, a evreilor sau a rromilor. Numărul medicilor germani care au participat la cele mai grave atrocități ale lui Hitler – inclusiv gestionarea crimelor în masă și a experimentelor incalificabile din lagărele morții – a fost atât de mare (de ordinul sutelor), încât Aliații au fost nevoiți să organizeze „tribunale medicale” separate la Nürnberg. Niciun medic german de frunte și nicio asociație medicală germană nu s-au exprimat public împotriva acestor proiecte.

Prin urmare, nu este surprinzător faptul că, în loc să fie primii care să ceară și să susțină o știință bazată pe siguranță și în loc să încurajeze dezbaterile științifice oneste, deschise și responsabile, funcționarii extrem de compromiși din domeniul sănătății, proaspăt însărcinați de guverne cu gestionarea răspunsului pandemic pentru COVID-19, au colaborat cu mass-media și cu media socială pentru a desființa orice discuție pe tema întrebărilor-cheie cu privire la sănătatea publică și la drepturile civile. Aceștia au redus la tăcere și au excomunicat „eretici” precum dr. Mercola, care au refuzat să se închine în fața Big Pharma și au refuzat să trateze ca pe o îndatorire religioasă credința indiscutabilă în vaccinurile experimentale, insuficient testate și absolvite de orice răspundere.

Manifestarea noastră actuală a iatrarhiei de „consens științific” este iterația contemporană a Inchiziției Spaniole. Este o dogmă inventată, construită de către această castă coruptă de medici tehnocrați și de către colaboratorii lor din mass-media, pentru a-și legitima pretențiile față de unele puteri noi și periculoase.

Marii preoți ai inchiziției moderne sunt morile stricate ale canalelor de știri – plătite de Big Pharma – prin care se predică ascultarea rigidă a ordinelor și a dictatelor, aici fiind incluse și carantinările în masă, distanțarea socială și corectitudinea morală a purtării măștilor – în ciuda absenței unor dovezi științifice cu evaluări „inter pares”, care să demonstreze într-un mod convingător că măștile previn transmiterea virusului COVID-19. Necesitatea unor astfel de dovezi este considerată a fi nejustificată.

În schimb, aceiași predicatori ne sfătuiesc „să avem încredere în experți”. O astfel de recomandare este pe cât de antidemocratică, pe atât de antiștiințifică. Știința este dinamică. „Experții” diferă frecvent în ceea ce privește problemele științifice, iar opiniile lor pot varia în funcție de cerințele politicii, ale puterilor și ale interesului financiar. Aproape fiecare proces pe care l-am intentat vreodată a asmuțit experți cu multe acreditări, din tabere opuse, unii împotriva celorlalți, cu toții făcând sub jurământ declarații diametral opuse, bazate pe același set de date. Știința înseamnă dezacord; noțiunea de consens științific este oximoronică.

Intenția modernă a statului totalitar este cleptocrația corporatistă – o construcție care înlocuiește procesul democratic, cu edictele arbitrare ale tehnocraților nealeși. În mod invariabil, decretele lor oficiale învestesc corporațiile multinaționale cu o putere extraordinară de a valorifica și de a controla cele mai intime părți ale vieților noastre, de a îmbogăți miliardarii și de a sărăci masele, de a gestiona dezacordul cu ajutorul unei neobosite supravegheri și a unei instruiri în direcția obedienței.

În anul 2020, Silicon Valley, condusă de Bill Gates, a aplaudat de pe margine modul în care puternicii șarlatani medicali – aplicând cele mai pesimiste previziuni, plecând de la modele discreditate și testarea RT-PCR ușor de manipulat, și un meniu de noi protocoale pentru medicii legiști, care s-au dovedit a fi destinate umflării cifrelor din raportările deceselor datorate COVID-19 – au reușit să provoace o panică pandemică și au închis populația din întreaga lume într-un adevărat arest la domiciliu.

Suspendarea procesului legislativ decizional bazat pe respectarea garanțiilor procedurale, pe publicarea și discuția publică a legilor a însemnat că niciunul dintre prelații guvernamentali care au hirotonit carantina nu a trebuit să calculeze mai întâi public dacă distrugerea economiei globale, perturbarea procesului de aprovizionare cu produse alimentare și medicale, și aruncarea unui miliard de oameni într-o stare de sărăcie și insecuritate alimentară ar ucide mai mulți oameni decât s-ar presupune că ar salva.

În SUA, carantina lor a spulberat în mod previzibil motorul economic în plină expansiune al națiunii, făcând ca 58 de milioane de americani să rămână fără loc de muncă, și a falimentat permanent peste 100.000 de întreprinderi mici, inclusiv 41.000 de întreprinderi deținute de întreprinzători de culoare, dintre care unele au avut nevoie de trei generații de investiții pentru a fi puse pe picioare. Aceste politici au pus în mișcare și inevitabila dezmembrare a rețelei de siguranță socială care a hrănit și a susținut atât de invidiata clasă de mijloc din SUA. Oficialii guvernamentali au început deja lichidarea moștenirilor de 100 de ani provenite din New Deal⁷, New Frontier⁸, Great Society⁹ și Obamacare¹⁰, pentru a plăti datoriile acumulate în carantină. Așa că putem să ne luăm adio de la prânzurile școlare, asistența medicală, WIC¹¹, Medicaid¹², Medicare¹³, bursele universitare și multe altele.

În timp ce clasa de mijloc americană este distrusă și alți 8% dintre americani sunt împinși sub pragul sărăciei, „lovitura de stat COVID” din anul 2020 a transferat un trilion de dolari din bogățiile globale către Big Tech¹⁴, Big Data, Big Telecom¹⁵, Big Finance¹⁶, către giganții Big Media (Michael Bloomberg, Rupert Murdoch) și titanii internetului din Silicon Valley – cum ar fi Jeff Bezos, Bill Gates, Mark Zuckerberg, Sergey Brin, Larry Page și Jack Dorsey. Și nu mai este deloc o coincidență faptul că acești oameni, care scot bani din sărăcia și mizeria cauzate de carantinările în masă globale, sunt aceiași oameni ale căror companii cenzurează activ criticile aduse acestor politici.

Aceleași firme de internet, care ne-au păcălit pe toți cu promisiunea democratizării comunicațiilor, au creat acum o lume în care a devenit inadmisibil să spunem ceva negativ cu privire la declarațiile oficiale și, practic, a devenit o crimă să criticăm produsele farmaceutice. Aceiași baroni tâlhari din domeniile tehnologiei informaționale și al telecomunicațiilor, care se hrănesc acum din cadavrele clasei noastre de mijloc distruse, transformă rapid mândra democrație de odinioară a Americii într-un stat polițienesc de cenzură și supraveghere, din care scot profituri uriașe la fiecare pas.

Spre exemplu, această clică conspirativă s-a folosit de carantinările în masă forțate pentru a accelera construirea rețelei 5G de sateliți și antene, de dispozitive biometrice de recunoaștere facială și a unei infrastructuri de tipul „track and trace” („localizează și urmărește”) pe care ei, guvernele și serviciile secrete partenere le vor folosi pentru a culege gratuit și valorifica datele noastre, pentru a ne obliga la supunere față de dictatele arbitrare și pentru a interzice opoziția. Colaborarea dintre guvern și industrie va folosi acest sistem pentru a gestiona furia atunci când americanii se vor trezi, în cele din urmă, la realitatea faptului că această bandă de nelegiuiți ne-au furat democrația, drepturile civile, țara și modul de viață – în timp ce noi ne-am înghesuit unii în alții de teama orchestrată a unei boli asemănătoare cu gripa.

În mod previzibil, și celelalte garanții constituționale ale noastre s-au aliniat în spatele libertății de exprimare, stând la coadă la spânzurătoare. Cenzura impunerii și-a mascat această demolare sistematică a constituției noastre, inclusiv atacurile asupra libertăților noastre de asociere (prin reguli de distanțare socială și carantinare în masă), asupra libertății practicilor religioase (incluzând abolirea derogărilor religioase și închiderea bisericilor, în timp ce magazinele de băuturi alcoolice rămân deschise, fiind numite „servicii esențiale”), asupra proprietății private (dreptul de a avea o afacere), asupra unui proces echitabil (incluzând impunerea unor restricții ample și complexe împotriva libertății de mișcare, a educației și asocierii, fără a implica dezbateri și discuții publice în ceea ce privește stabilirea anumitor legi, sau studii economice și de impact asupra mediului înconjurător), asupra celui de al 7-lea Amendament privind dreptul la un proces cu jurați (în cazurile de efecte secundare grave apărute în urma vaccinării și datorate neglijenței corporatiste), asupra drepturilor noastre la intimitate și împotriva perchezițiilor și confiscărilor ilegale (urmărirea și localizarea în absența unui mandat), și dreptul nostru de a avea guverne care să nu ne spioneze sau să păstreze informațiile noastre pentru scopuri malefice.

Reducerea la tăcere a doctorului Mercola a fost, desigur, una dintre prioritățile timpurii ale clicii conspirative medicale. De-a lungul a zeci de ani, dr. Mercola s-a numărat printre cele mai eficiente și mai influente voci împotriva paradigmei farmaceutice. El a fost mereu un critic elocvent, carismatic și bine informat împotriva unui sistem corupt, care i-a făcut pe americani să fie cei mai mari consumatori de medicamente și de preparate farmaceutice din lume. Americanii plătesc cele mai mari prețuri pentru medicamente și au cele mai proaste rezultate în materie de sănătate, în rândul primelor 75 de națiuni. Lăsând la o parte opiaceele – care ucid anual 50.000 de americani –, medicamentele și preparatele farmaceutice sunt acum pe locul al treilea în topul principalilor ucigași (cauze de deces) ai americanilor, după atacurile de cord și cancer.

Aidoma unui profet în pustie, dr. Mercola susține de ani de zile că o sănătate bună nu vine printr-o seringă sau o pastilă, ci prin dezvoltarea unui sistem imunitar puternic. El spune tuturor că nutriția și exercițiile fizice sunt cele mai eficiente medicamente, și că oficialii din domeniul sănătății publice ar trebui să promoveze politici care să descurajeze dependența de produsele farmaceutice și care să protejeze rezervele noastre alimentare de Big Food¹⁷, Big Chemical¹⁸ și Big Ag¹⁹. Aceste industrii rapace și agresive consideră, în mod firesc, că dr. Mercola este inamicul public numărul unu.

Bugetul anual de publicitate de 9,6 miliarde de dolari al Big Pharma¹⁹ oferă acestor companii lipsite de scrupule controlul asupra rețelelor noastre de știri și de televiziune. Factorii economici puternici (companiile farmaceutice sunt cei mai mari sponsori publicitari din rețea) au descurajat mult timp mass-media să critice producătorii de vaccinuri. În anul 2014, Roger Ailes, directorul unei rețele de radioteleviziune, mi-a spus că va concedia pe oricare dintre prezentatorii săi de știri care mi-ar fi permis să vorbesc în direct despre problematica siguranței vaccinurilor. „Departamentul nostru de știri”, mi-a explicat el, „obține până la 70% din veniturile sale din reclamele publicitare pentru produsele farmaceutice, în anii în care nu sunt campanii electorale.”

Astfel, produsele farmaceutice au fost atât subiectul, cât și predicatul acestei Culturi a Anulării (Cancel Culture)²⁰. Pharmedia (sau Pharma-Media) l-a interzis deja de multă vreme pe dr. Mercola, astfel încât să nu mai apară la radio și în ziare, transformând în același timp Wikipedia – care funcționează pe post de newsletter și vehicul de propagandă pentru Big Pharma – într-o mașină de calomnii împotriva lui și a oricărui alt medic specializat în medicina funcțională și integrativă. La începutul epidemiei de COVID, baronii tâlhari din mass-media socială – toți având propriile lor încurcături financiare cu Big Pharma – s-au alăturat campaniei de reducere la tăcere a dr. Mercola, dându-l pur și simplu afară de pe platformele lor.

Este un semn rău pentru democrație atunci când cetățenii nu mai pot avea dezbateri civile și informate cu privire la politicile critice care impactează vitalitatea economiei noastre, sănătatea publică, libertățile personale și drepturile constituționale. Cenzura este o formă de violență, iar această botniță aplicată sistematic oricărei forme de dezbatere – și pe care susținătorii o justifică spunând că este o măsură de a reduce orice polarizare periculoasă –, alimentează în fapt polarizarea și extremismul pe care autocrații le folosesc pentru a înăbuși și mai mult vocile, printr-un control și mai draconic.

Am putea să ne aducem aminte, în acest moment ciudat din istoria noastră, de avertismentul lui Edward R. Murrow, prietenul tatălui meu, care spunea: „Dreptul la a avea o altă părere, la dizidență ... este cu siguranță ceva fundamental pentru existența unei societăți democratice. Acesta este primul drept care a dispărut în orice națiune, care a început să pășească poticnit pe calea ce duce la totalitarism.”

 

Note:

1. Big Pharma este numele generic dat principalelor corporații farmaceutice și, la modul global, industriei farmaceutice. Conform definiției date de Robert Blaskiewicz, Big Pharma este: „denumirea prescurtată a unei entități abstracte alcătuite din corporații, legislatori, ONG-uri, politicieni și adesea medici, care au fiecare câte o bucățică din uriașa plăcintă farmaceutică de trilioane de dolari”. (n.tr.)

2. Big Data este numele generic dat celor mai mari firme din domeniu, care utilizează diferite modalități de analiză, extracție sistematică și procesare de date, de predicție analitică etc., manipulând cantități uriașe de date. (n.tr.)

3. Big Media este un termen utilizat pentru o referire colectivă la marile companii mass-media, cu o putere extraordinară de a influența masele de oameni. Este un termen folosit adesea în contrast cu Alternative Media (mass-media alternativă). (n.tr.)

4. House Un-American Activities Committee (HUAC – Comitetul Parlamentar pentru Activitățile Antiamericane) a fost o comisie de anchetă a Camerei Deputaților din SUA. Aceasta a fost instituită în anul 1938 pentru a ancheta presupusele activități subversive ale cetățenilor, ale angajaților publici și ale organizațiilor care erau suspectate că fi avut legături cu naziști sau cu comuniști. Comisia a fost dizolvată în anul 1975, iar funcțiile ei au fost transferate Comitetului Judiciar al Parlamentului. (n.tr.)

5. Sensul literal al termenului agora este „loc de adunare” sau „reuniune”. În orașele-state din Grecia antică, agora era un spațiu public central, considerat a fi centrul vieții spirituale, politice, sportive, artistice, sociale și comerciale. Agora antică din Atena (denumită și agora clasică) este cel mai cunoscut exemplu al unei agora grecești. (n.tr.)

6. Colțul Vorbitorilor este o tribună neoficială, în care dezbaterile și discuțiile în aer liber sunt permise, și oricine poate ține discursuri pe orice temă. Cel mai cunoscut este cel situat în partea de nord-est a Parcului Hyde din Londra. Din punct de vedere istoric, au existat mai multe zone desemnate prin denumirea Colțul Vorbitorilor (cum ar fi Parcul Finsbury, Parcul Victoria sau Parcul Kennington). Zone pentru Colțul Vorbitorilor au fost instituite și în alte țări, în afară de Marea Britanie. (n.tr.)

7. New Deal a fost o serie de programe și proiecte publice, de reforme finaciare și reglementări instituite în SUA de către președintele Franklin D. Roosevelt, între anii 1933 și 1939. (n.tr.)

8. Expresia „New Frontier” a fost inițial folosită de candidatul prezidențial democrat John F. Kennedy, în cadrul unui discurs din cadrul campaniei electorale din anul 1960. Ulterior, expresia a ajuns să denumească generic toate programele interne și externe ale administrației Kennedy. (n.tr.)

9. Great Society a fost un grup de programe interne din SUA lansate de către președintele Lyndon B. Johnson, între anii 1964 și 1965, al căror scop principal declarat a fost eliminarea sărăciei și a injustiției rasiale. (n.tr.)

10. Obamacare este numele sub care a ajuns să fie cunoscută Legea pentru Îngrijire medicală accesibilă (Affordable Care Act sau ACA) din anul 2010, prin care președintele SUA Barack Obama a instituit o reformă a sistemului medical, în direcția declarată a reducerii costurilor pentru îngrijire și asistență medicală. (n.tr.)

11. WIC sau Programul Special de Nutriție Suplimentară pentru Femei, Bebeluși și Copii (Special Supplemental Nutrition Program for Women, Infants & Children Program) este un program de asistență special finanțat de guvernul federal, care oferă suplimente alimentare, educație ntutrițională și susținere financiară pentru femeile însărcinate, părinți, copii și îngrijitori sociali. Acesta a fost inițiat în anul 1972, printr-un program-pilot. (n.tr.)

12. Medicaid este un program federal și statal din SUA, creat în anul 1965, destinat să ajute la plata cheltuielilor îngrijirii medicale, pentru persoanele cu venituri și resurse financiare limitate. (n.tr.)

13. Medicare este un program național de asigurări de sănătate din SUA, început în anul 1965, oferind asigurare medicală americanilor cu vârsta peste 65 de ani, dar și unor cetățeni mai tineri care au statutul de persoane cu handicap sau suferă de boli grave. (n.tr.)

14. Big Tech este numele generic dat firmelor gigant care domină industria tehnologiilor informaționale (aici fiind incluse Amazon, Apple, Facebook, Google și Microsoft). (n.tr.)

15. Big Telecom este numele generic dat celor mai mari firme din cadrul industriei telecomunicațiilor (acel sector al tehnologiei informațiilor și comunicațiilor, care oferă servicii de telefonie, telecomunicații și internet). (n.tr.)

16. Big Finance este numele generic dat celor mai mari firme din cadrul sectorului financiar, fie că este vorba despre bănci, instituții financiare sau organe de reglementare. (n.tr.)

17. Big Food este numele generic dat celor mai mari companii de produse alimentare, care se folosesc de resursele lor financiare și de influența pe piață pentru a impune anumite politici sau monopoluri, astfel încât să își mărească la nesfârșit profiturile. (n.tr.)

18. Big Chemical este numele generic dat celor mai mari companii de produse chimice, care se folosesc abil de resursele lor finaciare și de influența pe piață pentru a impune politici, monopoluri sau reglementări care să le crească la nesfârșit profiturile și puterea. (n.tr.)

19. Big Ag este numele generic dat celor mai mari companii de agricultură practicată la scară largă. Folosindu-se de resursele lor financiare și de campanii de lobby, aceste companii influențează puternic educația, cercetarea și politica publică din domeniul agriculturii, în direcția obținerii unei puteri și a unor profituri din ce în ce mai mari. (n.tr.)

20. Cancel Culture („Cultura anulării” sau „Cultura anihilării”) este o formă modernă de ostracizare, prin care persoana vizată este exclusă din cercurile sociale și/sau profesionale – aceasta putând implica atât viața reală, cât și mediile online. (n.tr.)